Omul secolului XXI traieste mai bine, mai comod, cu alte cuvinte se bucura de un confort de trai incomparabil fata de cel al secolelor trecute, beneficiind de incalzire centrala, apa curenta rece si calda, mijloace rapide de transport la indemana din si in aproape toate punctele de deplasare (scoala, munca, distractii), mancare mai consistenta, mai mult timp liber, distractii mai variate si totusi , paradoxal, el nu numai ca se plange mai mereu de oboseala dar este realmente mai obosit, mai bolnav, mai depresiv.
Specialistii acuza (parerea este astazi unanima) in primul rand chiar aceste conditii care i-au usurat viata, sau mai precis consecintele pe care le-au adus simultan: lipsa de miscare, mesele prea imbelsugate, absenta unor activitati fizice si nu in ultimul rand stesul.
Pare paradoxal dar pe cat de des este utilizat in vorbirea curenta termenul de stres, adoptat ca atare in majoritatea limbilor de mare circulatie, pea tat de putin ii sunt cunoscute semnificatiile.
Intr-o revista medicala ni se semnaleaza faptul aparent hilar ca 84% dintre studentii din ultimul an de studiu al unei facultati de medicina din Franta, care au participat la o ancheta organizata ad-hoc au dat raspunsuri eronate la intrebarea “Ce este stresul?”
Ce este stresul?
In dictionarul medical, str
esul, termen anglo-saxon, este echivalent cu orice agresiune din mediu sau orice stare de tensiune create de mediu si fata de care orgnismul se apara prin reactii adaptive.
Termenul este utilizat in doua sensuri: cel psihiatric, privind latura emotionala a efortului de adaptare si el popularizat de Selye (creatorul conceptului de stres) privind perturbarile neuro-endocrine si tumorale provocate de factorii nocivi.
In acceptiunea creatorului sau, “stress” inseamna gradul de uzura al “masinii” umane care insoteste orice activitate a vietii si care, intr-un sens evolueaza paralel cu intensitatea vietii.
El creste in timpul tensiunii nervoase, al leziunilor fizice, infectiilor, efortului muscular sau al oricarei alte activitati intense si este legat de un mecanism de aparare nespecific care creste rezistenta organismului la asa numitii agenti stresanti.
Omul zilelor noastre isi pune din ce in ce mai mult intrebarile: “cum sa se apere de stres?”, “cum sa scape de stres?”, “cum sa scape de efectele deja acumulate ale stresului?” Raspunsurile practice la aceste intrebari le da cu siguranta “relaxoterapia”.
Relaxoterapia-un remediu pentru stres
Relaxoterapia ne invata practic cum sa scapam de stres si de efectele nocive ale lui si de asemenea ne invata cum sa intram in rezonanta doar cu energii benefice, tonice, revitalizante.
Practicand relaxoterapia, constatam cu bucurie ca dispar: starea de oboseala, starea de neliniste si irascibilitate, starea de iritabilitate, frica inexplicabila, inapetenta, cefaleea, depresia, starea de disconfort fizic si psihic etc.
Din acest motiv, pentru omul zilelor noastre este imperios necesar sa apeleze la relaxoterapie si sa invete sa practice relaxarea psiho-somatica profunda si completa care ne ajuta in 10 -15 minute sa fim odihniti si regenerati ca dupa doua ore de somn profund.
